luni, 16 mai 2011

Miros de ploaie

Miros de ploaie
Sinceră, răsfirată,
Groasă, misterioasă până în adâncuri.
Miros de ploaie,
Dus de vânt,
Ce a speriat,
A bulversat, a întristat copiii,
A trezit plăceri...
Poate doar mie...
Miros de ploaie
cald, ce-mi trezeşte
simţuri noi,
amintiri,
poftă de câmp,
poftă de linişte.
Poftă de tine.
Miros de ploaie,
persistent.
Parfum de flori deja ude
În închipuiri.
Soarele se acoperă
la răstimpuri.
Rămânem să ne ghidăm după vânt,
Să orbecăim prin şiroaie.
Oui, c'est bien!
Aduceţi ploaia!!
Vreau sa merg după ea,
Până simt că şi-a atins apogeul,
Până simt că toată cade pe mine.
Aduceti...!
Să nu vină lumina.
Nu e nevoie.
Pe scena noastră nu mai avem decor.
Nici rezerve.
Nu vreau să mai împart cu nimeni ploaia.
Vino!...

Nu vine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu